Curcanul, regele încununat al sărbătorilor de iarnă

Am călătorit și am făcut calcule nenumărate, iar rezultatul e clar. Curcanul e rege! Urmat de durduliul porc, și cele două grațioase, rața și gâsca. Dar, de sărbători, desertul face diferența!

0
Curcanul - regele încununat
Matei Perahim - Curcanul - regele încununat al meselor de sărbători

Când am început să fac turul lumii al meselor de sărbătoare, mi-am închipuit că am să găsesc o imensă varietate de mâncăruri care să depășească imaginația, să tulbure simțurile și să dea idei noi gospodinei care se pregătește din vreme pentru cele două nopți de pomină: Crăciunul și Revelionul.

Curcanul, regele încununat al sărbătorilor de iarnă

Nu mică mi-a fost uimirea să aflu că … imaginație ioc! Sau, mă rog, pe ici pe colo, cum spunea nemuritorul Caragiale. Am făcut calcule, am clădit statistici, am luat în considerare variabile și probabilități, iar rezultatul iată-l: curcanul e rege! Deși, personal, consider curcanul o carne fadă …

Reclama

Curcanul - regele încununatAnglia, Belgia, Franța, Italia, mai toată Scandinavia, Ungaria, Spania, Libanul, Noua Zeelandă, Australia, Canada, Statele Unite, Mexicul și chiar în Chile, toată lumea mănâncă în noaptea de Crăciun curcan la cuptor. Cu mici variațiuni pe temă. Astfel, ungurii îl împănează cu slănină, în Liban îl numesc habaș și îl umplu cu carne tocată, condimente prăjite în ceapă, orez, nuci, migdale, fistic și stafide, pe când americanii mai cumpătați, folosesc o umplutură de post cu miez de pâine, ierburi și nuci de pecan. Mexicanii îl mănâncă cu o umplutură de carne de porc și cu un sos iute, iar la francezi umplutura este cu carne de porc și castane, rețetă pe care vi-o recomand ca fiind una din cele mai reușite.

Pe locul doi în statistica de sărbătoare este porcul. Portugalia, Grecia, Antilele, Argentina și evident România au mâncăruri bazate pe grăsun. Doar în Grecia vorbim de un porc de lapte umplut.

Apoi vine gâsca, pasăre regală după modesta-mi părere, care se mănâncă de Crăciun în Germania, cu garnitură de varză roșie călită, în Rusia umplută cu mere, și în Canada franceză friptă la cuptor. Rața umplută se mănâncă în unele țări scandinave, iar pulpa de oaie (gigot) în Franța.

Desertul de Crăciun face diferența!

Dar, dacă felul principal este copiat la indigo, diferențele încep să se vadă la sosuri, aperitive, băuturi, deserturi.

În Anglia de Crăciun se servește pudding-ul, desert magnific la a cărui confecționare participă toți membrii familiei. Olandezi, după o supă și o carne albă se îndulcesc cu prăjitura tradițională boterkraus, (coroana de unt) pe bază de cremă de migdale și fructe zaharisite, iar dulcele belgian este o brioșă plată numită cougnolles. Care are forma unui bebeluș înfășat, o trimitere la Iisus, bineînțeles.

Bûche de Noël
Bûche de Noël

Evident, ca inventatoare a gastronomiei, Franța se află pe primul loc al imaginației bucătăricești pentru Noël. Căci cea mai importantă sărbătoare religioasă și familială este în același timp și o sărbătoare a mesei. Ficat de gâscă îndopată (foie gras), stridii și ca desert faimoasa Bûche de Noël (buturugă) de Crăciun. Un platou de brânzeturi din cele 300 care fac mândria țării.Și evident multă șampanie și vinuri fine.

În Scandinavia se mai mănâncă și un orez cu lapte, dar în Norvegia găsim într-adevăr o curiozitate de Crăciun: lutefisk – moruă uscată și macerată într-o marinată de sodă caustică—da, ați citit bine.

Crapul la cuptor este la mare cinste în Polonia alături de prăjitura cu mac mazurek, iar în Ungaria tot o prăjitură cu mac și cu nuci, bejli, se oferă la desert. Rușii mănâncă kutia un fel de colivă cu fructe uscate și rom. Evident vodca curge din abundență.

Pentru portughezi nu-i nimic mai bun pentru «natal» decât rabadanas felii de pâine muiate în apă, apoi în zahăr și în gălbenuș bătut, apoi prăjite – un fel de friganele. Italia mănâncă pentru «natale»  înaintea curcanului mai sus amintit, ravioli umplute cu tocătură de porc cu sos de smântână, iar desertul este deja cunoscutul panettone, atât de asemănător cozonacului nostru încât gospodinele cele leneșe de la noi îl cumpără ca înlocuitor… de unde o mai fi venit și moda asta a înlocuitorilor?

Melomakarona - grecia
Melomakarona – desertul grecesc de Crăciun

Grecii umplu porcul de lapte cu cartofi și ciuperci sălbatice, iar apoi au la desert melo-makarona  (prăjiturele cu miere), biscuiți cu unt (kourabiedes) și parfumate cu mastică.

Magrebul, care sărbătorește anul nou (ras al-sanah al-hijri), conform calendarului lunar prin septembrie-octombrie, face pește la cuptor și clătite cu legume pentru sărbătoare, ca de altfel toată Africa neagră. Evreii, poporul Bibliei, sărbătoresc anul nou (rosh ha-shana) tot toamna, ocazie cu care se binecuvântează primele fructe și legume ale anului, dar în special rodia, simbol al abundenței.

Vecinii libanezi, cei creștini, nu au viață ușoară în pământ musulman, așa că scaldă masa de an nou (eid el milad) cu vin, șampanie și arak (rachiu de anason).

Ozoni - supă japonează
Ozoni – supa tradițională servită în Japonia de Anul Nou

Mai spre est, Anul Nou chinezesc (chun jie) se sărbătorește primăvara. Mămicile chinezoaice pun pe masa familiei: tocăniță de rață, ciolan de porc cu sos de soia, crap la cuptor și delicate prăjiturele din orez decorate cu fructe uscate.

Poporul Soarelui Răsare, japonezii, serbează cu mare fast anul nou (ganjitsu), pe 31 decembrie. Pelerinaje la templu, trei zile de festin cu o masă compusă din fasole neagră, doradă la cuptor, icre de somon murate și supa tradițională ozoni din alge konbu, așchii de bonită uscată, un pește din familia tonului. Totul acompaniat de orez lipicios. Se bea vin de orez (sake).

În Vietnam, anul nou (têt nguyên dan) cade tot primăvara, iar vietnamezi mănâncă cu această ocazie banh chung, raviolii umpluți cu carne de porc și muguri de soia. Tot cu vin de orez.

Ostroavele Antile, pun pe masa de Crăciun, jambonul de porc la cuptor, ignama galbenă, porcul de lapte la cuptor, și beau shrub, adicătelea rom, în care au macerat coji de portocale.

Crăciunul pe plaiuri mirotice

carnați
Cârnăciorii – nelipsiți de la orice masă românească

De-acolo, trebuie să navigăm spre plaiurile noastre mioritice, căci ocolul pământului, suculent și sărbătoresc, l-am încheiat.

Acum că am făcut turul lumii al mâncărurilor de sărbătoare ce ne mai rămâne de făcut? Păi, să ne suflecăm mânecile și să purcedem la treabă: tobă, caltaboș, sângerete, cârnați, pomana porcului, slăninuță, chișcă, jumări, și transparenta piftie! Și, de ce să nu încercați anul acesta piftia de miel?

Dacă nu stiți cum, vă dau eu rețeta, colaci, ciorbă de potroace, șuncă fiartă, sarmale, murături, cozonaci, toate abia așteaptă să fie fierte, coapte, gătite, pritocite … Sau poate, plini de bunăvoință, să imaginați cu ajutorul felurilor descrise mai sus mese de Crăciun și Revelion mai exotice, mai originale.

Poftă bună și Sărbători fericite!

LASĂ UN MESAJ

Scrie comentariul tău
Scrie-ți aici numele aici