Mulțumesc părinților mei că mi-au dat Viață!
Mulțumesc bunicilor, străbunicilor și strămoșilor mei că mi-au permis să fac parte din ei!
Mulțumesc pământului românesc că mi-a permis să mă nasc aici!
Mulțumesc Pământului că m-a primit pe el!

Nu îmi amintesc exact unde am auzit această rugăciune, sau din ce rugăciune sau mantra m-am inspirat. Îmi amintesc doar că, la un moment dat, am început să spun această rugăciune. Și, am folosit-o foarte mult timp. Pur și simplu se declanșa în mine și mă trezeam că o spun. Mă trezeam că face parte din mine și eu parte din ea.

Se spune adesea în ziua de astăzi – „Dincolo de mine sunt Eu.”, și este un lucru adevarăt dintr-o anumită perspectivă. Însă, din perspectiva transgenerațională, dincolo de mine e un întreg alt univers, iar primul este cel al familiei. Sunt părinții, familia … iar, dincolo de acest univers este cel al strămoșilor țarii în care ne-am născut. Despre aceste două universuri și cum ne influențează anumite fapte de viață am să vă povestesc azi pe scurt. Așadar, să purcedem la drum!   

Apartenența la neam – familia de origine și părinții

Primul univers căruia îi aparținem este familia de origine. Apartenența la neam se referă la familia în care am ales să venim cu bune și cu rele, cu calități și cu defecte. Bineînțeles, nimic fiind întâmplător, cu toate am rezonat într-un mare fel! Familia de origine este sursa noastră de inspirație și locul în care vom avea cele mai împlinitorii provocări. Este leagănul în care viața ne-a așezat și timpul ne-a legănat!

Sunt moșii și strămoșii nostri, sunt cei care au „votat”, dacă să fim sau nu primiți printre ei. Sunt cei care ne dau putere și care ne blesteamă în același timp. Sunt bunicii, străbunicii și toți cei de dinaintea lor. Sunt cei față de care ne-am luat un angajament. Iar, aici ar trebui să fac precizarea că mă refer strict la o distincție între neamul de origine, și nu la neam ca națiune/ popor.

Reclama

Familia de origine sau neamul de origine, din perspectiva teoriei constelaților familiale, este acea conștiință colectivă formată din toți cei care s-au născut într-o familie sau au intrat/au fost inclusi în ea – fie prin căsătorie, fie prin crimă, fie prin adopție.

Neamul reacționează ca un copil …

Neamul este o entitate foarte interesantă. Reacționează ca un copil! Dacă îi dai „bomboane” – aprinzi lumânări, dai acatiste sau faci pomeni, te iartă și te ține minte, într-un mod pozitiv.

Dacă i-ai făcut o promisiune și nu ai respectat-o, poate devini chiar violent. În situațiile în care nu îți faci treaba, vis-à-vis de el, „te execută” într-un mod dureros pentru tine. Cu alte cuvinte, nu mai primești energie de susținere, energia vitală ți se diminuează, sporul în orice ți se reduce; pot apărea boli de inimă, respiratorii sau imunitare. Poate apărea inclusiv infertilitatea pentru că în astfel de cazuri, neamul hotărăște să-și redirecționeze resursele către acei indivizi care își asumă „să slujească” sau să îndeplinească și nevoile neamului. Astfel, o ramură dispare pentru ca alta să poată înflori. Toate acestea, însă nu sunt apanajul exclusiv al nerespectării obligației față de neam. Pot să apară și din alte motive, însă în manifestare, acestea sunt cele mai uzuale.

Încărcătura de neam poate să urce la cote inimaginabile, și atunci se întâmplă unul din două lucuri: ori face auto implozie și se dizolvă, ori apar mântuitorii de neam.

Autodizolvarea si transcenderea neamului

La un moment dat, la nivel Divin, se constată că indiferent cine ar intra într-un neam, și cât de multe ar face, la nivel energetic, neamul respectiv nu mai poate fi salvat. Sau nu mai vrea să fie salvat. Sau se poate consideră că este maximum de maturitate la care poate să ajungă; sau poate că ceea ce are de oferit neamul respectiv nu mai servește intereselor națiunii și atunci resursele acestuia sunt redirecționate către alte neamuri care oferă mai multe beneficii națiunii și au nevoie de mai multă susținere. Să nu vă închipuiți că o astfel de decizie se ia cu usurință. Uneori se decide cu multe generații înainte ce se va întampla.

Există și neamuri care transcend propria cale, chiar dacă nu și-au ispasit karma – este un fenomen interesant care începe să se manifeste la nivel planetar. Apar noile spirite – spirite nenăscute încă pe Pământ până în prezent sau cu un număr de încarnări până în șapte. Se spune că este necesar să trăiești șapte vieți pentru a „aduna” încărcătura energetică necesară intrării în nu mai puțin celebra „roată karmică”. Aceste spirite vin cu lucrări mari la nivel de nație, la nivel de omenire sau chiar la nivel de Planetă Pământ. Și, avem un neam, în care ar fi ideal pentru ei să se nască, însă încărcătura karmică a neamului este mult prea mare pentru a nu influența destinul acelui spirit dupa întrupare. Atunci, la nivel de egregor, se decide, că o parte a conștiinței de neam „să moară” pentru ca astfel energia întregului neam să se curățe, pentru a permite noii entități să se nască. Aceasta este o explicație destul de simplistă, bineînțeles, a ceea ce înseamnă transcenderea unui neam.

Apartenența la națiunea română

Am să-mi îndrept acum atenția către un alt subiect la care puțini dintre noi ne gândim. Este vorba de relația dintre noi, ca individ sau grup, și țara în care ne-am născut. Cum spuneam și data trecută, nimic nu este întâmplător! Iar, ceea ce puțini dintre noi realizăm este că, în corpul și în sufletul nostru trăiesc toate lacrimile și bucuriile străbunilor noștri, ale poporului în care am ales să ne naștem. Când spun popor, mă gândesc la România, la neamul românesc, la națiune.     

Ion Antonescu - națiuneDin aceeasi perspectivă a constelațiilor familiale, o nație, în speță neamul românesc, este o conștiință colectivă formată din totalitatea conștiințelor neamurilor care o compun. Caracteristica de bază a acestora este locul unde s-au născut și au trăit membrii ei. Când vorbim de conștiințe de masă, lucrurile nu mai sunt chiar atât de bine definite. Să nu uităm, că astfel de conștiințe au deja inteligență și voință proprie. La nivel energetic pot determina mișcări sociale și destine ale unei țări sau regiuni geografice.

Acum că am clarificat ce înseamnă apartenența la neam, felul în care el acționează în viața noastră și care pot fi fapte de viață petrecute într-o familie și care ne-ar putea influența viața, apare în mod natural o întrebare. Ce facem? Cum putem rezolva? Daan Van Kampehout spunea că:

„În lucrul sistemic, puterea care vine din partea străbunilor are o mare importanță. Puterea ancestrală dă scop și direcție de viață, furnizând în plus capacitatea de a accepta și rezolva tot felul de dificultăți. Multe tradiții spirituale, învață că puterea pe care strămoșii o au de oferit poate fi primită de cei vii doar prin oferirea unui loc acestora în propria casă și în propria inimă.”

Să cinstești și să onorezi pierderile străbunilor sunt toate lucruri pe care orice individ are nevoie să le facă pentru a putea beneficia de susținerea energetică și puterea pe care aceștia o pot da generațiilor care le urmează.

Suflet românesc …

Sufletul românesc îl simți când respiri românește. Dacă nu simți, că respiri românește înseamnă că nu ești conectat la el. Indiferent unde te-ai născut, cum te-ai născut și din cine te-ai născut. Respirația românească este suflul Dragonului României și dacă ai primit binecuvântarea de a-l simți înseamnă că ești meritos. Înseamnă că ai făcut ceva pentru pământul și neamul românesc.

Dacă te consideri român, asigură-te că știi să râzi și să plângi românește! Întreabă-te, dacă ești acolo unde trebuie!

Foto: Bogdan Lapadus @ Unsplash

LASĂ UN MESAJ

Scrie comentariul tău
Scrie-ți aici numele aici