Ciocolată - RochefoucauldVântul sufla peste crengile pomilor înveșmântate în gheață. Încotoșmănat ca un cuier la o sindrofie, rătăcesc pe stradă în cautarea a nu mai știu ce, și dorindu-mi ca iarna să treacă, să se ducă unde o ști ea, să vină vara. Abia aștept să ajung acasă, să-mi torn un burbon și să-i fac felul unei bucăți imense de ciocolată amară fără pic de zahăr dar cu un zest de ardei iute. Chipotle și ciocolată amară. Mexic. Ce combinație sublimă. Acasă. Pahar cu lichidul ca o ambră, tableta lângă. Fericire. Și m-am hotărât să vă scriu despre ciocolată. Pentru că, așa cum spunea o prietenă, „Ea, ciocolata e evident materia din care sunt făcute visele. Vise pline, ca mătasea, negre și moi, care tulbură simțurile și trezesc pasiunile.”

Dar, destule vorbe! Până să ajungem la gastronomie, avem nevoie de puțină istorie ca să știm despre ce vorbim.

Reclama

Ciocolata – istoria începe în Mexic …

Înainte de ciocolată era arborele de cacao pe care mayașii îl numeau Cacahuaquchtl. Iar, zeii în marea lor generozitate, permiteau elitei, în circumstanțe atent codificate, să îi consume fructele. Hernan Cortes (sau Cortez după unii) revine din Mexic în 1528. Aduce cu el o pradă care va revoluționa lumea, cea gastronomică, bineînțeles: roșia, fasolea albă, cartoful, ardeiul iute, tutunul și ciocolata. De altfel, cu această ocazie îi spunea lui Carol V Quintul: „o ceașcă de ciocolată permite unui om să meargă o zi întregă fără să mănânce”. Căci, din cacao spaniolii încep să facă o băutură, necunoscută de altfel de către azteci: ciocolata de băut. Tot ei fabrică primele tablete pentru a facilita transportul. Personal îi spun: mulțumesc Cortes!

Ciocolata care cucerește lumea

Ciocolata se răspândește în Țările de Jos, pe atunci pământ spaniol. Primele păstăi de cacao sunt introduse în Italia de ducele Emmanuel-Philibert de Savoia în 1559. Ciocolatieri italieni, experți în arta preparări băuturii, o exportă în Austria, Elveția, Germania și Franța.

În 1609, evrei izgoniți din Spania ajung la Bayonne și fac din oraș principalul centru de producție francez al ciocolatei.

Doamna de Sévigné mare amatoare de mai multe cești de ciocolată pe zi, îi scrie ficei sale în una din cele peste 1000 de scrisori ale sale: „Iată de ce o găsesc plăcută, este pentru că acționează după intenție” Habar nu am ce a vrut sa spună cu asta!

Printre admiratori o găsim și pe Maria-Tereza, infanta de Spania și soția lui Ludovic al XIV-lea despre care se spunea: „Regele și ciocolata sunt singurele pasiuni ale reginei”. Mai era și usturoiul. Chiar și celebrul Napoleon Bonaparte avea întotdeauna cu el ciocolată pentru un boost de energie suplimentară! 

Maeștrii ciocolatei

Olandezul Van Houten din Amsterdam depune în 1828, primul brevet de ciocolată pudră, iar de aici până la apariția primei tablete de ciocolată a fost doar un pas. Joseph Fry este cel care în 1847, adăugând unt topit de cacao în pudra de cacao, crează prima pastă de ciocolată căreia i se putea da o formă. 

Rudolf Lindt (1858-1909) crează prima ciocolată fondantă. Henry Nestle (1814-1890) prin condensarea laptelui, permite inventarea în 1875 a primei ciocolatei cu lapte. Philippe Suchard folosește încă din 1901 celebrul ambalaj mov Milka. Și așa mai departe! Lista se poate lungii, dar scopul a fost atins. Știți acum aproape tot despre istoria ciocolatei.

Așadar, să trecem acum la un capitol la fel de important, sănătatea, sau cum se comportă ciocolata față de trupul nostru.

Ciocolată cu sănătate

În primul rând, o să vă vorbesc despre virtuțile sale antioxidante. Ciocolata conține de patru ori mai mulți antioxdanți decât ceaiul negru. În plus, are efecte benefice în lupta împotriva bolilor cardio-vasculare.

Scientific American spune că este unul dintre cele mai bune stimulente ale creierului grație compusului său flavanol, care provoacă „minunate” performanțe cognitive. Pentru a se convinge este de ajuns să ne amintim că civilizațile precolumbiene utilizau deja păstăile de cacao în farmacopea lor și că printre primii „șocolatieri”, ca Frații Platter, evrei din Spania refugiați în Occitania ca și Meunier, iar în capul listei Nestle, erau toți farmaciști.

Dacă vorbim despre antioxidanți, aceasta înseamnă și că ciocolata conține polifenoli, molecule puternice care permit reducerea îmbătrânirii celulelor noastre susține Carole Serrat, sofrolog, specialistă a stresului. Aceste molecule se regăsesc și în ceai. Dar, în plus ciocolata are proprietăți minerale și vitaminice: magneziu, potasiu și fosfor, cele trei minerale esențiale ale ciocolatei care evită crampele și spasmofilia.

Cercetătorii de la Harvard au urmărit timp de cinci ani, 8000 de persoane de peste 65 de ani și au constatat că persoanele care consumă 3 tablete de ciocolată pe lună (100% cacao) aveau LDL-ul diminuat, adică colesterolul cel rău, cel care astupă arterele. În consecință, a mânca ciocolată neagră cu o concentrație de cacao cât mai aproape de 100% are efecte benefice asupra sănătății vasculare.

Un alt studiu recent confirmă că ciocolata neagră este bună pentru inimă, dar mai ales pentru bietele noastre artere, căci previne arterioscleroza.

Și, în cele din urmă … ciocolata are proprietăți antistres. Este un aliment de reconfort care destresează și ne face amabili. Aceasta pentru că având magneziu care este o substanță relaxantă și, de asemenea, molecule apropiate de endorfine, cele numite „euforizante” (feniltilamina și triptofanul). Ea are deci un rol de antidepresor: conține de asemenea cafeină care are un efect tonifiant și serotonina, neuro-transmițător antistres. Sau cum spunea o prietenă, mai cultă în cap decât mine:

Ciocolata ne face perverși, trezește în noi culpabilitatea, ne impinge spre păcat, ne dă sănătate, ne face să fim șic și fericiți.

Ciocolată cu dragoste și câteva cifre

Am să închid această scurtă prelegere cu câteva date statistice, ca să vă faceți o idee despre cât de mare este dragostea pentru ciocolată … și, nu vorbesc numai despre mine!

Ciocolată … neagră, amară, cu lapte, cu migdale, cu mentă, cu ghimbir, cu caramel, cu portocale, cu căpșuni sau cu zmeură, cu lămâie, cu lichior, cu wiskey sau cu vodcă și câte și mai câte. Unde mai pui și un fondue du chocolat, chocolate lava cake … Ce mai la deal la vale, iubirea pentru ciocolată nu cunoște limite! Și, există chiar și cifre care să-mi dovedască afirmația!

Consumul mondial de ciocolată crește în mod constant (2018) și reprezintă 4 milioane de tone pe an, adică 127 kg. pe secundă cu o cifră de afaceri de 72 miliarde de euro. Aproximativ 50% din vânzările de ciocolată au loc în Europa, Statele Unite consumând cam 20%. Două treimei din ciocolata consumată pe mapamond e savurată între mese, iar 22% între 8PM și miezul nopții. Iar, pentru că tot vorbim de cifre, cea mai mare ciocolată din lume, conform Guinness World Record cântărea 5,792.50 kg și s-a născut pe 7 octombrie 2011 în Derbyshire, Marea Britanie. 

Și, ziua mondială, când sărbătorim cacao și ciocolata, este 1 Octombrie (World Cocoa and Chocolate Day). Iar, dacă ți se pare că mai e mult pănâ atunci, află că poți sărbători cu o ceașcă de ciocolată și pe 7 iulie (International Chocolate Day/ World Chocolate Day). 

În concluzie, am sa citez un amic, un cunoscător al lumii și fin statistician care-mi spunea:

Nouă din zece persoane iubesc ciocolata. Al zecelea minte.

P.S. Pentru că despre ciocolată mai sunt multe de spus, data viitoare, vom vorbi despre ciocolată și gastronomie.

LASĂ UN MESAJ

Scrie comentariul tău
Scrie-ți aici numele aici