Dacă m-aș fi născut la Paris, aș fi fost tot astrolog și aș fi primit la cabinet un client francez, al cărui destin să fie îndreptat spre zodia străinătății, probabil i-aș fi spus că va călători mult și că va reuși să vadă lumea largă, fie prin vacanțe, fie dus cu treabă. Nu cred că aș fi vorbit despre emigrare decât prea puțin sau referitor la posibilitatea căsătoriei dincolo de granițele țării sale.

Dacă m-aș fi născut în India, acolo unde Astrologia Vedică este sacră, probabil aș fi vorbit despre străinătate în spiritul exilului și al penitenței. Ce să mai vorbim despre Siria, Nigeria? Migrația este diferența între viață și moarte.

Dar, eu sunt un astrolog român și de-a lungul timpului, fie întrebată, fie dorind să dezvălui clienților mei ce oportunități au, am observat că există trei genuri de destine raportate la străinătate.  

Emigrarea nu este pentru toți

Există oameni ce nu au calitatea de emigrant și pe aceștia îi sfătuiam să nu plece definitiv sau să se aștepte să se întoarcă la un moment dat. Boala unui părinte, un soț străin ce preferă Sibiul, în loc de Chicago, expirarea unui contract și imposibilitatea găsirii unui loc de muncă în timp util etc, pot da oricând peste cap planurile unui doritor de emigrare fără noroc. Sigur, oricine poate face turism, studii, însă a rămâne definitiv undeva departe, poate modifica destinul într-un mod dramatic, mai devreme sau mai târziu.  

Există hărți neutre și liberul arbitru este cel care decide.

Mai există exploratorii, cărora de multe ori le spun eu să plece, având șanse extraordinare pe alte meleaguri. Vă mai aduceți aminte de Costel Busuioc? Născut în 1974, Sensul Vieții acestuia este pe zodia Săgetător, fără alți malefici care să-i vicieze drumul. Străinătatea a fost cea care reușit să schimbe într-un mod remarcabil, atât parcursul său profesional, cât și al familiei sale.

Emigrarea nu este obligatoriu un progres

Și acum lucrurile se ramifică puțin. Săgetătorul definește străinătatea doar pe nivelul ei primar. La palierul superior, aceeași zodie guvernează studiile superioare, iar la mansardă avem domeniul vast al spiritualității.  

Când pleci din țara mișcarea este pe orizontală, nu pe verticală. Plecarea nu-i neapărat un progres. Dacă plecarea nu este însoțită și de dorința de a învață sau a evolua spiritual, este chiar un regres. Într-un astfel de caz emigrarea poate fi chiar o mutare superficială, chiar și atunci când harta este excelent aspectată în acest sens.

Câți nu au plecat, în loc să meargă la o facultate? Câți români cu studii superioare finalizate nu au plecat, dar au ajuns să facă muncă de jos? Atenție! Acest lucru se manifestă pentru că vorbim despre parterul și etajul aceluiași edificiu. Săgetătorul înseamnă progresiv străinătate, universitate, spiritualitate. Depinde unde îți așterni.

Când o familie emigrează …

În plus, să presupunem că o familie întreagă hotărăște să plece. Asta în cel mai bun caz, în care nu pleacă doar mama sau tata, ceea ce creează efecte devastatoare pentru viitorul copiilor.  

Să luăm, spre exemplu, o familie cu patru membri. Sunt cazuri rare când toți patru au aceeași susținere astrală pentru a reuși peste hotare. Dacă harta unuia nu este bună, va fi acolo împreună cu cei dragi, dar cu siguranță, vor exista sacrificii și un preț de plătit. Părinți și copii ce lucrează toți într-un abator, aduși unii de alții, un singur membru care lucrează și îi întreține pe toți ceilalți, persoane plecate pentru asigurări sociale mai bune, toate aceste exemple încalcă reguli esențiale ale evoluției și toate au consecințe.

Prețul este aleatoriu și face referință la sistemul de valori al fiecăruia, lovind unde doare cel mai mult: abandonul altor rude, prieteni, depresie, imposibilitatea de a găsi un loc de muncă sau munci anevoioase, nevoia de a lua studiile de la zero, divorț, obezitate, infertilitate, probleme medicale sau devierea destinului către vicii etc.

Copiii născuți în străinătate reprezintă “a different story”. Noile destine recalculează totul în funcție de noii parametri. Madonna nu este Madonna pentru că familia a emigrat anterior nașterii ei. Genele, timpul, spațiul creează împreună alchimia venirii copilului pe lume, toate împreună, nu separat.

Emigrantul indecis: nici nu stă, nici nu pleacă

Există o altă problemă cu care mă tot lupt de ani de zile, a atașamentelor. Măi, române, dacă tot pleci să-ți faci un rost, de ce muncești pentru bani să-i strângi? Pentru a construi o casă în țara unde nu vrei să te mai întorci? “A sta cu fundul în două luntre” nici că s-a potrivit vreodată mai bine. Uneori oamenii aceștia mă întreabă: “Cum stau cu iubirea, că de ani de zile sunt singur sau singură?” Păi, răspund eu, iubirea la ce domiciliu să te caute, afară sau în țară? Când strângi atâția bani și nu dai drumul vieții s-o trăiești, banii agonisiți pentru o utopie, tipic românească, izvorâtă din simțul proprietății, vampirizează energie de peste tot, de la dragoste, familie, sănătate, dar și evoluție.

Casa prăduită și ce lași în urmă când pleci din țară

Aveți grijă ce vă doriți! 75% din românii care pleacă, această fiind o statistică personală, nu-și cunosc și nu-și vor cunoaște niciodată potențialul lăsat de Dumnezeu. De ce? Pentru că în momentul în care, într-o cumpănă a vieții, încercările le dau de înțeles că a venit momentul să evolueze și să își găsească propriile comori, aceștia fug din viață lor, din casa lor, din țara lor. Viața lor intră pe făgașul sacrificiului și nu al regăsirii de Sine, familia suferă, iar țara se transformă într-o casă pustie, care nepăzită, este prăduită apoi de oricine găsește oportun să o facă.  

Una este ca destinul însuși să te arunce epic, cât colo, iată, Grece Kelly sau Meghan Markle, alta este ca în loc să-ți faci casa ta să strălucească după Soare prin muncă și efort, să vrei să ajungi într-una gata aranjată. În prima fază, de cele mai multe ori, ai șansa doar să ajungi să faci menaj într-o astfel de casă ideală.

E loc sub Soare pentru toți, chiar și sub Soarele românesc.

Nu cred că este întâmplător faptul că țara noastră are Destinul, cât și Luna, guvernatorul ascendentului în Rac, pe casa străinătății. Dar, din păcate, acest Destin stă în zodia Pești, care înseamnă că ori pleci pentru vocația sau iubirea ta, ori Peștele înseamnă sacrificiu, suferința, umilință. Luna în Pești pe casa străinătății mai înseamnă familiile dezbinate, împrăștiate care încotro, dar vorbește și despre nelipsitul sentiment al singurătății și pribegiei, despre care povestește majoritatea celor plecați. Asta să fie soartă românului?

De mică tot citeam în cărțile de Istorie: “Românul s-a născut erou.” În timpurile trecute românii își apărau țara cu propria viață. Azi cred că a fi erou presupune doar să nu abandonezi. E loc sub Soare pentru toți, chiar și sub Soarele românesc. Când ne-am vândut creativitatea, demnitatea, patriotismul, eroismul pe salarii?  

Cu tristețe o spun, atâta vreme cât vom aștepta să primim de la țară, fără ca noi să-i dăm nimic în schimb, țara va suferi! Nu vom ști niciodată, dacă românii emigrează din cauza sărăciei și a politicilor nefericite, sau sărăcia și politicile nefericite se manifestă din cauza imposibilității românilor de a-și găsi propriul har, în propria țară.

Foto: Tom Vining @ Unsplash

LASĂ UN MESAJ

Scrie comentariul tău
Scrie-ți aici numele aici