Mă reîntorc la voi cu o nouă poveste despre usturoi. Dacă data trecută, am văzut cum usturoiul e antidot pentru vampiri, acum mă voi strădui să sintetizez obiceiurile și tradițiile legate de usturoi întâlnite în diverse zone ale României. După cum veți vedea, usturoiul e de ajutor pentru toți! Protejează copiii, femeile și animalele. Are grijă de recolte. Alungă deochiul și chiar prinde hoții!

Usturoi – ajutor pentru femei și copii 

Așadar, încep această incursiune oprindu-mă asupra obiceiurilor și tradițiilor legate de usturoi, femei, măritiș și îngrijirea copiilor. 

Usturoi

Copilul nebotezat este ferit de duhurile necurate, dacă i se pune usturoi sub limbă. Gorovei și Ciaușanu amintesc că „primavara când umblă ielele, copii crestează un cațel de usturoi, se freaca cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun în caciulă.” Tot acești autori spun că ielele sunt sufletele femeilor care au făcut vrăji. Neputând pătrunde în casele cu usturoi, cântă: Nup, cusnup, în casa c-usturoi nu mă duc!”

La cununie, in Dolj, când mirele și mireasa trec de trei ori prin fața tuturor icoanelor, femeia ia din tava cu orz, stafide și alte bucate, trei căței de usturoi, cinci monede, grăunțe și fructe, pe care le aruncă înspre tinerii care asistă la ceremonie, astfel aceștia vor avea parte de recolte imbelșugate.

În Moldova, femeia care-și dorește doar doi copii, mireasa fiind, pune doi căței de usturoi în pantofii sau ghetele noi pe care le primește în dar de la ginere. Tot în acesta zonă, femeia care vrea să rămână însărcinată trebuie să pună nouă fire de usturoi într-o jumătate de litru de rachiu; sticla e lasată timp de nouă zile pe prichiciul hornului, după care ea poate bea amestecul. În Suceava, când femeia vrea să renunțe la alăptat, își freacă sânii cu usturoi pentru a opri laptele.  

Usturoi – protecție pentru animalele

În tradiția românească, usturoiul nu doar protejează animalele de casă de strigoi sau sălbăticiuni. În Țara Oltului o împletitură de usturoi pusă la grinda grajdului împiedică nevăstuica, șarpele si helgea (o specie de nevăstuică) să muște vitele. În alte regiuni (ex. Suceava, Vâlcea, Bihor), localnicii ung ugerul vitelor cu usturoi crezând că astfel vor da lapte bun tot anul. Din același motiv, țăranii le afumă cu tămâie și le ung cu usturoi pe la șolduri, acesta fiind unul dintre cei mai răspândiți factori apotropaici. În Suceava, de Bobotează (6 ianuarie) este bine ca vacile să fie stropite cu suc de usturoi, ca să nu le piară laptele.

Împletitură de usturoi
Împletitură de usturoi

În Bucovina in noaptea de ajun a Anului Nou, oamenii încep să ungă ușorii și pragurile casei și ale acareturilor cu usturoi și cu mai multe feluri de unsori. Urma lasată în urmă trebuie să aibă formă de cruce. Apoi, tot sub formă de cruce, se ung toate animalele din gospodărie și toți membrii familiei. Astfel, se crede că în decursul anului viitor, gospodăria și toate viețuitoarele din ea vor fi apărate de apropierea lui “Bată-l Crucea” (diavol) și a strigoilor care au puterea de a lua mana vacilor.

Tot legat de animale și usturoi, literatura menționează alte supersiții și credințe:  

  • Să nu se piseze usturoi pe masă, pe pat sau pe brațe, adică pe un plan ridicat de la dușumea, pentru ca porcii vor fi afectați de brâncă și vor muri (Tecuci);
  • Cine mănâncă usturoi nu trebuie să umble pe lângă albine pentru ca acestora nu le place mirosul și riscă să fie înțepat (Suceava);
  • În Țara Oltului o împletitură de usturoi pusă la grinda grajdului împiedică nevăstuica, șarpele și helgea (o specie de nevăstuica) să muște vitele;
  • Dacă ești pe câmp și simți miros de usturoi, înseamnă că un șarpe e în apropiere; ca să nu se apropie șerpii de tine, se trece usturoi prin încălțăminte sau se freacă picioarele cu el (Tecuci).

În dicționarul lor, Chevalier & Gheerbrandt amintesc că:

Chiar în zilele noastre, păstorii din Carpați înainte să-și mulgă pentru întâia oară oile, își freacă mâinile cu usturoi sfințit, pentru a feri turma de mușcăturile Șerpilor.

Usturoi pentru recolte bogate

Usturoi pentru recolte
Usturoi pentru recolte

Tradițiile românești fac trimiteri cum și când se plantează usturoiul. Prima observație este că usturoiul odată semănat într-un an, trebuie semănat și-n anii ce urmează, pentru ca altfel se razbună și nu-ți mai merge bine. Explicația populară este că „usturoiul e cap și el vrea cap; și, dacă nu-l stăpânești cum se cade, poți să mori.”

Usturoiul se seamănă de Sfântul Dumitru (26 octombrie). Dacă nu o faci până atunci, aduce pagubă, „da de pui măcar câteva fire în pământ, poți să semeni și după Sfantul Dumitru” (Voronca, satul Mihalcea). Mai mult decât atât, Gorovei & Ciaușanu precizeaza că:

„Sămânța tare (secara, porumbul, graul) se seamănă când luna e în creștere. Pe cea moale (in, cânepă, ovăz), când e luna în descreștere. Ceapa, usturoiul, cartoful și toate zarzavaturile să le semeni înainte de secerea primului pătrar; iar semințele ce fac fructul în vârful paiului, să le semeni dupa primul pătrar.”

Mojar
Mojar din lemn de cireș de pe Valea Bistriței, vechi de peste 100 de ani.

În Suceava se spune că după ce ai mâncat usturoi, foițele trebuie aruncate la drum, așa recoltele vor fi bogate anul viitor. Tot în Suceava, în dimineața Invierii Domnului, când femeile merg la biserică cu pasca pentru a fi sfințită, acestea pun sub ea mai mulți căței de usturoi. Odată sfințit și apoi pus în pământ și încolțit, se crede că nu se va strica niciodată.

Iar, dacă tot am vorbit de semănatul usturoiului, nu puteam să ignoram tradițiile cu privire la mâncatul acestuia.

În Mihalcea, se spune că dacă mănânci usturoi noaptea, nu trebuie să-l cureți, ci să-l pisezi așa cum e, pentru ca „lui ii e rușine că-l golești și te blesteamă. Usturoiul e născut dimineața, când răsare soarele, iar ceapa, noaptea.”

  • „Vineri seara să nu mănânci usturoi, căci a doua zi nu ți se poate împărtăși îngerul.”
  • „În ziua de Sfântul Ioan – Tăierea Capului, usturoiul nu se mănâncă, pentru că usturoiul e ‘cap’ și nu se mănâncă nici ceapa, nimic ce are cap, Asemenea și de Ziua Crucei, căci usturoiul are cruce.”

Usturoi pentru deochi 

Contrar impresiei generale, nu doar românii vorbesc și se tem de deochi. Chevalier & Gheerbrandt susține că una dintre cele mai persistente tradiții, din bazinul mediteranean și până în India, este că usturoiul ferește de deochi.

“Din această pricină, găsim în Sicilia, în Italia, în Grecia și în India mănunchi de căpățâni de usturoi legate cu lână roșie. În Grecia, simplul fapt de a pronunța cuvântul usturoi te păzea de deochi.”

usturoi
Usturoi pentru deochi și capcană pentru hoți

Voronca, ne aduce aminte ca în satul Coștina, în Siret, de Ajun, se pune usturoi în “cornurile de masă și e bun de deochi, e bun de vaci, e bun de orice leac.”

De asemenea, la noi femeile de la țară descântă de deochi cu usturoi. Pentru că deochiul este extrem de prezent în tradițiile și superstițiile românești, nu voi insista asupra acestuia acum, pentru că merită un articol dedicat în exclusivitate.  

și capcana pentru hoți …

Tradiția românească spune că nu e bine să furi usturoi pentru că nu-ți va merge bine: “cine fură usturoi, nu vede raiul”. Mai mult decât atât, usturoiul te ajută să prinzi hoții:

  • „Usturoi de furi, el te descoperă, fie măcar și în câțiva, tot iese la iveală”; (Siret)
  • „Când ți se fură ceva, mergi iute și ungi limba clopotului de la biserica cu usturoi și tragi clopotul, că se aude îndată cine ți-a furat”; (satul Mihalcea);
  • „Să ungi iute locul acela unde ți-a furat lucrul și îndată auzi”.    

O scurtă concluzie …

Așadar, după cum vedeți, cu usturoiul nu e de glumit! Fie că alungă strigoii și alte ființe malefice, fie că prinde hoții, protejează femeile și copii, sau că sporește recoltele, usturoiului, în mod universal, îi sunt atribuite puteri magice. Și, această fără să luăm în calcul atributele de mare vindecător.

Bibliografie:

  • Aggarwal, Bharat B. Mirodenii vindecatoare. Brasov: Editura Adevăr Divin, 2016.
  • Bane, Theresa. Encyclopedia of Vampire Mythology. Editura McFarland, 2012.
  • Block, Eric. Garlic and Other Alliums: The Lore and The Science. Editura Royal Society of Chemistry, 2015.
  • Chevalier, Jean & Gheerbrandt, Alain. Dicționar de simboluri. București: Editura Artemis, 1995.
  • Ciausanu, Gh. F. Superstițiile poporului român. În asemănare cu ale altor popoare vechi și noi. București: Editura Saeculum Vizual, 2014.
  • Cooper, Levi. World of the sages: garlic breath. 2008.
  • Craznic, Oliviu. Despre strigoi si vampiri. 2011.
  • Evseev, Ivan. Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească. Timișoara: Editura Amacord, 1998.
  • Gorovei, Artur & Ciausanu, Gh.F. Credințe și superstiții românești. București: Editura Humanitas, 2013.
  • Greyduckgarlic.com. History of Garlic.
  • Johns, Jason. Growing Garlic – A Complete Guide To Growing, Harvesting and Using Garlic. Editura CreateSpace, 2017.
  • Pamfile, Tudor. Mitologie românească. București: Editura All, 1997.
  • Porritt, Gwen. Garlic. 2007.
  • Stănculescu, Cătălin. Strigoi vii, morți, moroi și pricolici în mitologia românească. 2017.
  • Summers, Montague. Vampires and Vampirism. New York: Editura Dover Occult, 2005.
  • Voronca, Niculița Elena. Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică. Iași: Editura Polirom, 1998.
  • Vulcănescu, Mircea. Mitologie română. București: Editura Academiei, 1985.

LASĂ UN MESAJ

Scrie comentariul tău
Scrie-ți aici numele aici