Usturoiul are o relație de lungă durată cu multe civilizații, acestea având în comun tradiții și credințe similare, dar și aspecte specifice, unice. Aceste relații s-au construit de-a lungul a mii de ani prin energia dată acestor credințe, acte rituale, și însăși practicarea lor. Da, ele păstrează și azi, iar elementele magice care le înconjoară poartă cu ele semnificații mult mai profunde decât ne-am putea imagina.
Cele mai fascinante povești despre usturoi sunt cele care relatează despre proprietățile sale magice. Acest articol dedicat usturoiului este o scurtă incursiune în lumea plină de mister și magie a tradițiilor românești care-l înconjoară. Pe alocuri însă, am ales să fac trimiteri și la tradițiile altor popoare, iar acest lucru nu este deloc întâmplător.
Cum s-a născut usturoiul
Uimitoarea lume a folclorului și mitologiei ne furnizează răspunsuri dintre cele mai diferite cu privire la originea usturoiului. În folclorul românesc, usturoiul nu este doar o simplă plantă aromată și medicinală. Potrivit relatărilor Elenei Niculina Voronca, în popor se spune că „usturoiul este om; are cap, are cruce, este îmbrăcat în haine, iar firele de usturoi se numesc căței”. Așadar, usturoiul este o plantă cristoforică („poartă pe el semnul Crucii”) și e sacru pentru că:„Usturoiul e făcut de Dumnezeu și e păcat să-l calci cu picioarele. Când cureți usturoiul și arunci cojile în foc, să nu cadă pe jos.”
Tradiția noastră nu este singura care conferă usturoiului o origine sacră. În tradiția indiană, usturoiul s-a născut dintr-o picătura de amrita (ambrosie divină) pe care Garuda, obosit fiind, a scăpat-o fără să vrea pe pământ. Garuda, cel care-l poartă pe Vishnu printe nori, e marea pasăre mitică, căreia budiștii și hindușii i se rugau pentru a alunga vrăjile, magia neagră, spiritele răufăcătoare.
De asemenea, o legendă islamică spune ca atunci când Diavolul a plecat din Grădina Edenului, de sub piciorul lui stâng a răsărit usturoiul, iar de sub cel drept ceapa. „Manuscrisul Bowers”, un tratat medical budist datând din secolul al V-lea, menționează o legendă care spune că usturoiul s-a născut din sângele unui demon.
Potrivit lui Plinius cel Bătrân (23-79), vechii egipteni invocau usturoiul și ceapa ca divinități atunci când depuneam jurăminte. Arheologii au descoperit în mormintele egiptene bulbi de usturoi îmbrăcați în argilă așezate alături de trupurile celor plecați. Totuși, nu se știe cu exactitate dacă acești bulbi reprezentau monede de schimb în viața de dincolo sau o modalitate pentru a potoli mânia zeilor.
Usturoi de sărbători
Ca și în cazul altor plante, tradițiile populare legate de usturoi cu privire la puterile sale magice sunt corelate cu importante sărbători religioase (Sfântul Gheorghe, Cincizecime, Sfântul Andrei, Crăciun, Anul Nou, Rusalii, etc), dar nu numai. Ghirlandele de usturoi pot fi văzute și astăzi atârnând în pridvoare, cerdacuri sau în jurul casei.
În principal de ziua Sfântului Andrei (Noiembrie 30), Crăciun (Decembrie 25), Revelion, Bobotează sau Rusalii, localnicii fac o cruce cu usturoi pe tocurile ușilor și ferestrelor, streșinile caselor, grajduri și hambare, ca să nu se apropie duhurile necurate de casă.
Usturoiul mai este purtat și ca plantă de leac de către călușarii bănățeni, pentru că este, spun ei, „plăcut miluitelor” (zânelor) și anulează cel mai bine răul cauzat de ele.
30 noiembrie, ziua Sfântului Apostol Andrei, este sărbatoarea din calendarul creștin care are o mare legătură cu credințele legate de aceste spirite malefice și usturoi. Din nou, trebuie menționat că această credință în puterea de protecție conferită de usturoi se găsește și-n tradițiile altor popoare, începând cu vechii greci și ajungând la populația băștinașă din Indiile Vestice, la tribul Buriat din Mongolia și până în Corea.
Usturoi – antidot pentru vampiri, strigoi și iele
Fără îndoială, romanului lui Bram Stoker, Dracula, îi revine un mare merit în faptul că întreaga lume a ajuns să cunoască credința populară românească cu privire la usturoiul magic care alungă vampirii. Totuși, simt să s-o citez aici pe Rodica Iulian, care concluzionează într-un mod tranșat:
În Dracula, Bram Stoker a căzut în capcana detaliilor folclorice – floare și căpățâni de usturoi, ramuri de merișor etc. – și, în ciuda intenției sale de a crea o poveste fantastică nu a reuțit să evite un anume realism mediocru, logodind, pe deasupra, cele două demersuri. Incontestabila calitate vizonară a câtorva pasaje din roman este repede anulată de pasaje vecine, în care abundă gesturi, practici, expresii proprii ocultismului și magiei negre, foarte la modă în Europa, inclusiv în Anglia, la sfârșitul secolului al XIX-lea,
E drept că, lumea filmului, tehnologia și Google au și ele meritul lor amplificând acest mit. Dar, într-o lume mitică invadată de atâtea creaturi întunecate, spirite răufăcătoare, vampiri și alte ființe malefice, nu e de mirare că era necesar un fel de antidot universal, extrem de răspândit și accesibil precum usturoiul.
În România usturoiul este considerat a fi o plantă magică care protejează oamenii, animalele și gospodaria de spiritele rele, strigoi, iele, deochi și diferite boli. Voronca, cred că sintetizează cel mai bine aceste credințe, precizând că:
Busuiocul e inspiratorul dragostei, usturoiul – scutul cel mai puternic în contra strigoilor, pociturilor și deochitorilor, precum și apărător de boale, iar de mirosul tămâiei dracul fuge şi nu se poate lipi de om; toate aceste trei puteri, întărite și cu puterea lui Dumnezeu, devin un zid de apărare în jurul omului și nici un dușman nu se poate apropia; înarmat cu aceste trei scuturi, chiar nesfințite, dar sorocite, afară de usturoi, care este singur puternic, nu trebuie nimeni să aibă frica de nimic; pe la miezul nopții, se poate merge singur oriunde, pe câmpii sau în pădure, căci orice ar ieși înainte nu poate face nici un rău; usturoiul și busuiocul trebuie semănat anume într-un loc ferit și curat, în gradină, ca să se înmulțească.
Studiile de etnologie românească amintesc numeroase tradiții și obiceiuri legate de usturoi, dar cele mai multe dintre acestea sunt legate de anumite zone, regiuni sau sate, astfel încât nu putem considera că se referă la întreaga populație.
Usturoi – magic la noi, dar și la alte popoare
Cu tot respectul care se cuvine celor ce cred că usturoiul e antidotul românesc împotriva vampirilor, dați-mi voie să afirm că se înșeală amarnic. Multe alte popoare folosesc usturoiul ca antidot împotriva relelor. Montague Summers, autorul cărții „Vampires and Vampirism” menționează că usturoiul e folosit împotriva vampirilor în multe culturi ale lumii, iar în China și Malaezia părinții ungeau frunțile copiilor cu usturoi. Totodata, el menționează că nu doar usturoiul avea astfel de proprietăți, ci și alți copaci sau ierburi. Ca și Montague, Theresa Bane vine să completeze lista armelor vegetale de protecție împotriva acestor spirite, afirmând că usturoiul „nu este un mijloc de intimidare universal”, existând și altele ce pot fi folosite pentru alungarea vampirilor — semințe de mac, boabele de orez și susan, așchii de fier, piper.
„Toate acestea aruncate spre vampir sau împrăștiate în drumul lui îl vor obliga să se oprească și să le numere; astfel, această alergătură va dura până către dimineața când soarele răsare și-l distruge; aceasta este credința tribului Sucoyan din Indiile de Vest.”
Legenda lui Dracula a ancorat și mai bine în memoria colectivă recentă credința că usturoiul este un antidot universal împotriva vampirilor și strigoilor, dar dacă luam în considerare numeroasele exemple de mai sus, acestea o contrazic. În plus, după cum veți descoperi în articolul Usturoi – mare ajutor pentru toți, acesta a fost împuternicit cu multe alte atribuite de putere.
Bibliografie:
- Aggarwal, Bharat B. Mirodenii vindecatoare. Brasov: Editura Adevăr Divin, 2016.
- Bane, Theresa. Encyclopedia of Vampire Mythology. Editura McFarland, 2012.
- Block, Eric. Garlic and Other Alliums: The Lore and The Science. Editura Royal Society of Chemistry, 2015.
- Chevalier, Jean & Gheerbrandt, Alain. Dicționar de simboluri. București: Editura Artemis, 1995.
- Ciausanu, Gh. F. Superstițiile poporului român. În asemănare cu ale altor popoare vechi și noi. București: Editura Saeculum Vizual, 2014.
- Cooper, Levi. World of the sages: garlic breath. 2008.
- Craznic, Oliviu. Despre strigoi si vampiri. 2011.
- Evseev, Ivan. Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească. Timișoara: Editura Amacord, 1998.
- Gorovei, Artur & Ciausanu, Gh.F. Credințe și superstiții românești. București: Editura Humanitas, 2013.
- Greyduckgarlic.com. History of Garlic.
- Johns, Jason. Growing Garlic – A Complete Guide To Growing, Harvesting and Using Garlic. Editura CreateSpace, 2017.
- Pamfile, Tudor. Mitologie românească. București: Editura All, 1997.
- Porritt, Gwen. Garlic. 2007.
- Stănculescu, Cătălin. Strigoi vii, morți, moroi și pricolici în mitologia românească. 2017.
- Summers, Montague. Vampires and Vampirism. New York: Editura Dover Occult, 2005.
- Voronca, Niculița Elena. Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică. Iași: Editura Polirom, 1998.
- Vulcănescu, Mircea. Mitologie română. București: Editura Academiei, 1985.
