În cazul meu, povestea e diferită de-a multor tineri care ca și mine studiază afară. A fost dorința mamei mele. Ea a analizat sistemele de învățamânt din diferite țări. A adunat oferte de la mai multe universități și s-a oprit la Breda. Nu m-a obligat, m-a convins! Cu argumente. Mi-a explicat ca este un sistem care mi se potrivește, care mă va ajuta să mă dezvolt altfel și mai bine decât aș putea s-o fac în țară. Am fost destul de speriat la început. Mi-a fost destul de greu să mă adaptez, dar a meritat efortul. Acum știu că a vrut și-a ales ce-a fost mai bine pentru mine.
La scurt timp după ce am ajuns la Breda, am început să lucrez ca voluntar pentru Inner Confidence și Openkoffe. Sunt două companii care se ocupă cu comunicarea și dezvoltarea personală. Privind în urmă, cred că totul a pornit de la faptul că mă simțeam singur și…dezrădăcinat. Aveam nevoie de oameni, iar voluntariatul asta a răspuns acestei nevoii profunde, sufletești, s-o numesc așa.
Am ajuns destul de repede speaker și am ținut mai multe workshop-uri pe teme care țin de dezvoltarea personală. Practic asta fac aceste companii: învață oamenii să comunice, punându-i în diferite situații de comunicare. Frica de a vorbi în public afectează incredibil de mulți oameni. Afectează calitatea interacțiunilor umane, starea noastră de bine. Iar pentru a clarifica sintagma de “public speaking”, precizez că aceasta nu se referă strict la vorbitul în public la conferințe, ci și la situații de zi cu zi, unde dorim să ne expunem punctul de vedere. Pot fi întruniri studențești, ședințe de lucru etc. Iar, ca să revin la întrebare, prin workshop-urile pe care le susținem noi încercăm să ajutăm pe tineri și pe antreprenori să-și învingă această frică.
3. Știu că pentru acest efort educativ privitor la vorbitul în public activitățile voastre au primit și recunoașterea comunității, corect?
Da, este adevărat! Chiar dacă știi că ceea ce faci ajută pe cei de lângă tine, este extraordinar să vezi că faci parte dintr-o echipă care primește recunoștere pentru ceea ce face. Anul acesta, în cadrul Business Days Breda, Inner Confidence a caștigat premiul Network King pentru cea mai inovativă companie în domeniul networkingului. Dincolo de ce reprezintă, premiul este important pentru că Inner Confidence este o companie mică și fără experiență prin comparație cu celalalte companii care au fost nominalizate la acest premiu.
În plus, recent Inner Confidence a fost nominalizată pentru networking la Business Days – Breda, în cadrul evenimentului anual care premiază antreprenori și manageri. Este o platformă de networking dedicată managerilor și antreprenorilor din toată lumea. Business Days se organizează și în orașele mari din România, având numeroase proiecte pentru elevi, studenți, startup-uri și chiar mici producători/ meșteșugari.
4. Ce te aștepți sau ce ți-ai dori se întâmple acum, după ce ai câștigat acest premiu împreună cu echipa din care faci parte?
Premiul este, în primul rând o încurajare că ceea ce facem este bine, este folositor, este necesar. Suntem la început, avem multe planuri, multe vise, o mulțime de idei de proiecte. Mergem mai departe și încercăm să ajutăm cât mai mulți oameni.
5. Se spune că „omul sfințește locul”… cum se aplică aceast proverb în viața ta?
Îmi fac intotdeauna timp să ascult pe cineva care are nevoie doar să fie ascultat. Îmi fac întotdeauna timp să fiu lângă un prieten, când are nevoie să fie cineva lângă el. În general, îmi fac timp să ajut oamenii și-mi place să-mi fac timp pentru asta. Nu de acum, de când sunt la Breda, ci dintotdeauna. Nu am facut lucruri mărețe, dar am făcut sute de gesturi mici care au contat. N-am idee dacă asta înseamnă ca am “sfințit” locul, dar sigur l-am făcut mai plăcut.
6. Codrin, ești implicat în tot felul de activități de voluntariat, dar cu siguranță ai gânduri de viitor. Așadar, ce planuri ai pentru cariera ta?
Vreau să ajung un foarte bun speaker. Îmi doresc ca prin ceea ce fac să inspir lumea, oamenii. Nu vreau să fiu influencer! Chiar dimpotrivă, vreau să ajut oamenii să înțeleagă că a avea o relație sinceră și corectă cu ei înșiși este un dar incredibil, pe care și-l pot face singuri. Te împuternicește, te elibereză de falsa nevoie de a ți se spune cum să gândești, ce să faci, ce să apreciezi, ce merită sau nu etc. Altfel spus, ajungi să știi că nu ai nevoie de influenceri, care să-ți spună cum să-ți trăiești viața mai bine.
7. Te gândești să te întorci în țară? De ce da sau de ce nu?
La un moment dat este posibil să mâ întorc. Nu m-aș întoarce acum fiindcă mai am de învățat multe. Tot așa cum știu că în România mai este mult de lucru în domeniul comunicării dintre oameni, acea comunicare de la om la om. E atât de greu de realizat cu adevărat ceva, încât trebuie să fii foarte bun ca să reușești. Mă gândesc să mă întorc când voi fi foarte bun și încă nu sunt.
8. Ce crezi că lipsește aici, în România, pentru ca tinerii să se poată dezvolta în direcțiile dorite?
Nu-mi place să spun că aș “schimba” ceva la România. Pentru mine România este incredibilă și frumoasă și dragă. Are nevoie să fie modernizată, nu schimbată! Cred că-i lipsește un sistem eficient de învățământ. Cred că de acolo pornește totul. Sistemul nostru ridică ziduri, nu deschide uși. Eu am ieșit din sistem instruit, dar insuficient format. Școala românească e un “pat a lui Procust”. Îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar sistemul românesc de învățământ nu pune în valoare, nu stimulează cu adevărat capacitățile unui tânăr. Nu-l ajuta să-și descopere potențialul, iar acest aspecte este esențial pentru a avea o viață împlinită.
9. Când te gândești la România, care este primul lucru care îți vine în minte?
Primul lucru care îmi vine în minte este familia mea și pădurea de la marginea comunei. Iar, primul miros este cel al mării.
10. Codrin, un gând de final legat de România? Poate o dorință, o urare …
Îmi doresc o Românie mai deschisă, mai cooperantă și mai bună. Avem prea multe frici, prea multe frustrări, prea multe prejudecăți, prea multe etichete … Off, avem mult de lucru cu noi înșine! Românii trebuie să învețe să comunice onest. N-o spun pentru că e domeniul în care mă formez eu, dar chiar avem probleme mari de comunicare.
Mulțumin, Codrin Ștefan Vidrașcu! Sperăm să primim și alte vești bune de la tine cât de curând!