Astăzi, 1 decembrie 2020, de Ziua Națională a României, onorăm istoria și credința strămoșească, inaugurând rubrica IA de poveste. Ne-am dorit să facem ceva mai mult pentru a dezvălui aceste frumoase moșteniri păstrate din generație în generație pe meleagurile noastre.

Poate că vă întrebați de ce tot acest efort? Pentru că iubim ia românească și costumul tradițional autentic. Pentru că acul, ața și pânza țesută în casă au fost instrumentele cu care străbunele noastre și-au scris istoria și viața. Motivele și simbolurile sacre brodate cu migală și înțelesuri uneori doar de ele știute au fost modul lor prin care știau să-și protejeze familia.

Reclama

În cuvinte simple, pentru noi, fondatorii proiectului iscodescu.ro, costumul popular reprezintă chintesența sufletului românesc, brodată cu sudoare și iubire de bunicile și străbunicele noastre. Pentru ochiul cunoscătorilor, costumul popular și ia românească poartă ADN-ul nostru strămoșeșc:

Portul ţăranului român este oglinda unei spiritualităţi şi a unei estetici trainic zidite şi foarte vechi. Frumuseţile lui au izvorât din mii de gânduri, au curs printr-o pulbere de mâini, au fericit şiruri de vieţi, dar au rămas aceleaşi din adâncimi de vremuri tracice. El este portul dac, al omului nostru de astăzi de la munte. Strămoşii îl purtau cu o demnitate care în general nu se învesteşte în haină, ci în însemnele unei nobleţi. Cu ele, ei au trecut prin cenuşa fumegândă a atâtor tragedii de neam. Împrejurările aspre ale istoriei începuturilor româneşti nu au îngăduit ca experienţa de viaţă şi filozofia să se adune în scrieri anume ale înţelepciunii, dar le-au topit în extraordinara virtute metaforică a limbii, în speciile ei paremiologice şi într-un temperament salvator. Aceleaşi vitregii au făcut, pe de altă parte, ca istoria sufletului nostru să fie codificată în frumuseţea liniştită a râurilor de pe ii, în rafinamentul maramelor diafane, în sobrietatea robustă a şubelor albe haţegane. În ele, sufletul ne poate fi citit ca într-o carte limpede. Aşa de hotărîtă a fost porunca testamentară de păstrare a portului, într-o lunga perioadă în care încercau să-l năpădească infiltraţii menite să-i surpe neclintirea, încît ea s-a constituit ca o manifestare de statornicie a firii noastre, elastică în alte probleme ale vieţii şi modulată de o inteligenţă înnăscută. — C.D. ZELETIN

 

Portul popular, ca o amprentă vie purtată pe trup, este o componentă definitorie a identității unui popor, căruia îi dă unitate și sens, vorbind despre ceea ce îl face apar- te și lărgindu-i orizontul istoric. Costumul tradițional, prin podoabele, materialele, culorile și croiala elementelor sale, oglindește locul omului în sat, felul în care înțelege viața și sensibilitățile sale. Piesele și materialele care com- pun portul popular tradiţional, precum și particularitățile sale, au luat formă din nevoia omului de a-i fi de folos, dar și pe plac, în traiul de zi cu zi. Veșmintele s-au adaptat naturii, mai cu seamă climei, dar și ocupațiilor și meșteșugurilor să- tești, evoluând în funcție de anumiți factori care au țesut o imagine însu- flețită a locului și a oamenilor lui. — Dr. Etnolog IOAN PRAOVEANU

Costumul popular este un document de cultură materială şi spiritu­ală, un limbaj purtător de mesaj artistic, a cărei evoluţie respectă şi se supune mutaţiilor economice, sociale, morale şi estetice. (…) Cercetarea costumului popular, a culorilor, a motivelor ca şi aceea a formelor, deschide un orizont l,arg asupra procesului de evoluţie culturală, de gindire şi exprimare plastică a meşterilor populari din trecut. Valori­ficând tradiţia, artistul popular este reprezentantul unei culturi, pe care a moştenit-o şi pe care o transmite grupului infinit al urmaşilor cultu­rali. În opera de artă el exprimă concepţiile şi gesturile comunităţii săteşti din care face parte, determinînd circulaţia intensă a aceloraşi motive şi tipuri de motive din care motononia decorativă dispare. — EMILIA PAVEL

Costumul popular este un preţios document artistic, social şi istoric. — LEOCADIA ȘTEFĂNUCĂ 

Ia, ca piesă vestimentară de referință în cultura și în civilizația românească, este un purtător de amprente, o carte de identitate. Veșmântul acesta seamănă cu o scriitură, seamănă cu o pictură de bună calitate, pentru că ia are puterea de a te fascina, pentru că e originală, e nemaiîntâlnită, e stranie până la un punct, pentru că e altfel decât știe toată lumea. — DOINA IȘFĂNONI, Etnolog la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti

Cămașa națională, piesa de bază a costumului românesc, concepută la mijlocul secolului al XIX-lea de către doamnele din elită, vorbește cea mai curata limba românească. Ea are subiect, predicat, atribut și complement și se adresează tuturor românilor atât prin compoziția croiului, prin dispunerea câmpilor decorativi și a cromaticii, cât și prin semnificația motivelor folosite. Povestea genezei sale este povestea clădirii României Mari. — SIMONA LAIU, fondatoare Gradina Hestiei

IA de poveste

Suntem o echipă mică, dar dornică să ajute și să promoveze tot ceea ce este mai frumos în România și oamenii cu suflet mare, creatori de mai bine pentru comunitatea lor. Așa cum se întâmplă întotdeauna când trimiți în lume gândul și intenția bună, ajutorul vine. Astăzi acest ajutor vine de la Mihaela Chilian și comunitatea Domnițe cu altițe, motiv pentru care le mulțumim cu recunoștință. Fără ele nu am fi putut inaugura astăzi rubrică dedicată în exclusivitate iei românești, costumelor tradiționale, țesăturilor românești și minunatelor simboluri brodate de străbunele noastre.

Vă invităm să descoperiți povestea Costumului de Muscel cu noblețe princiară!

O ie românească nu aparține unei perioade anume. Toate haine tradiționale sunt transmise din generație în generație, rămânând întotdeauna la modă . — YVES SAINT LAURENT, fashion designer

Purtați cămașa românească tradițională. Este atât de la modă încât a inspirat oameni din toată lumea și a ajuns în toate colțurile lumii. — LI EDELKOORT, fashion & design trend forecaster

Povești cu ia și costumul tradițional românesc

Pentru cei care acum abia descoperă poveștile iscodescu.ro, le spunem că pot citi și alte articole despre simbolurile, tradițiile și obiceiurile strămoșești:

LASĂ UN MESAJ

Scrie comentariul tău
Scrie-ți aici numele aici