Picături de soare

Da, toate fetele astea au nume care încep cu litera D. Da, poate toate fac gimnastică, ceea ce e normal, o să spuneți! Dar, până la sănătate e cale lungă, sau altfel spus, gimnastica nu e suficientă! Și așa ajung dezbaterea națională legată de vitamina D.

Că sunteți de dreapta, sau de stânga, pro sau contra unui partid politic oricare ar fi el, nu-mi pasă, noi toți avem nevoie de vitamina D. Așa cum știm, vitamina respectivă este liposolubilă adică se dizolvă în grăsime. Deci, după ingestie este distribuită în tot organismul. În consecință, metabolizarea sa este direct proporțională cu volumul corpului și deci, greutatea noastră totală. De ani de zile cercetătorii au pus la punct calcule simple și rapide, care ne permit să aflăm precis nevoia de vitamina D pentru fiecare dintre noi. Dar, înainte de a explica aceast lucru în detaliu, este important să ințelegem istoria nevoii de vitamina D.

Un necesar aleatoriu…

Să luăm de pildă o normă din Europa, hai sa zicem … cea franceză … Autoritatea Sanitară Franceză recomandă 200 de unități pe zi de vitamina D3 pentru a fi sănătos. Și asta din 2001. O doză „anemică” care poate fi obținută mâncând cam 50 de grame de somon. Orice cantitate în plus ar fi fost deci inutilă. Cu toate acestea, agenția sus numită indica aportul la 480 UI (unități internaționale) în 1992. Mai surprinzător este că în 2012 Academia Națională de Medicină spunea că aportul cotidian ar trebui să fie reevaluat la 1000 UI, adică de cinci ori mai mult decât „autoritatea”. În paralel, Institutul Național de Supravghere Sanitară (INVS), deci a treia instituție, a făcut un test în care a măsurat prezența vitaminei D în sângele francezilor. Rezultat: insuficientă în peste 80% din cazuri. Iar, asta se întâmpla peste tot, în toată Europa, în SUA și în unele țări din Asia. Cum pot fi explicate astfel de incoerențe? Ca să aflăm răspunsul la această întrebare trebuie să ne întoarcem la lucrările de origine ale cercetătorilor care au lucrat activ asupra vitaminei D.

Evoluție sau revoluție?

În anii ’70, câteva echipe care cercetau vitamina D în laborator observă efectul său asupra diferitelor tipuri de celule. În cursul acestor experiențe constată că infuzia de D asupra celulelor animale canceroase din colon provoacă moartea celulară a acestora, deci vindecarea de cancer. Frații Franck și Cedric Garland, doi cercetători de la Universitatea din San Diego, SUA, se întrebă în 1980, dacă soarele ar putea să joace vreun rol în prevenirea cancerului. Ideia este surprinzătoare pentru epocă, căci tocmai atunci apăreau primele mesaje care incitau oamenii să se expună mai puțin la soare pentru a preveni cancerele de piele.

Cancerul de colon

Primul lor studiu, constituie în cartografierea mortalității datorate cancerului de colon în America. Și rezultatele sunt indiscutabile: se moare mai puțin de acest tip de cancer în regiunile însorite din sud și vest decât în orașele mari înecate de poluare sau în regiunile din nord-est, cu tot consumul de legume verzi al căror efect protector era deja cunoscut. Cedric spunea într-un interviu: „vitamina D nu este interesantă numai pentru oase dar desigur și pentru imunitate”.

Cancerul de sân

Câțiva ani mai târziu frații Garland extind cercetarea la cancerul de sân: riscul de mortalitate după 50 de ani este invers proporțional cu intensitatea soarelui. Astfel, locuitoarele din Arizona sau cele din Hawaii au de două ori mai puține riscuri să moară de un astfel de cancer decât locuitoarele din New York sau Boston. Tot așa în fosta Uniune Sovietică, proporția de cancer de sân variază de la simplu la triplu între regiunile din sud și cele din nord. S-a făcut apel la marina americană pentru a face mai precisă cunoașterea melanomului malign (cancerul pielii cel mai grav), care este a doua cauză de cancer în marina americană după cancerul de testicol. Melanomul atinge cu certitudine marinarii care lucrează pe punte în fiecare zi, dar și pe aceia care nu văd soarele decât rar. Cei mai atinsi de melanom sunt cei de pe submarine, iar cei care erau expuși cotidian dar fără exces, cei mai puțin atinși.

Și concluzia?!

Anticancer Research, revista internațională publică în 2011 concluzile:

„un adult trebuie să dispună de 4-8000 UI de vitamina D3 pe zi ca să mențină în sânge rata necesară de vitamina D și derivații săi activi, această doză permițând reducerea la jumatate a cancerului de sân, cancerului de colon, scleroza în plăci, dibetul de tip 1.”

Atenție! Savantul Ghid al suplimentelor alimentare editat de Ministerul Sănătății din România recomandă 100 de UI pe zi. Cu alte cuvinte, nevoile noastre de vitamina D, numită și calciferol ar fi de 40-80 de ori mai mare decât doza recomandată de minister. Să ne aducem aminte: nivelul de vitamina D se poate măsura în 2 moduri: în micrograme (mcg) și unități internaționale (UI). Un microgram de Vitamina D reprezintă 40 de UI. Raportul a fost realizat de către Institul de Medicină din SUA în 2010 și recomandă:

• • Sugari 0 – 12 luni 400 UI (10 mcg)
  • Copii 1- 18 ani 600 UI (15 mcg)
  • Adulți 600 UI (15 mcg)
  • Adulți peste 70 de ani 800 UI (20 mcg)
  • Femeile însărcinate sau care alăptează 600 UI (15 mcg)

Studiul din California a fost făcut pe mii de subiecți care luau complemente alimentare cu doze situate între 1000 și 10.000 UI. Ei explicau că prevenirea bolilor cronice necesită o cantitate de 40-60 ng/ml minimum. Dar acest studiu nu a avut nici un impact în Europa.

În martie 2007, cinsprezece cercetători, biochimiști, doctori, epidemiologi și specialiști în sănătatea publică denunțau într-un editorial publicat în American Journal of Clinical Nutrition (o revistă știintifică de referință internațională în nutriție) o situație „frustrantă și regretabilă”: carențele marcante ale vitaminei D, la populațile etmisferei de nord. Printre semnatari Pr. Walter Wilett, de la Facultatea de Sănătate Publică de la Harvard. Aceștia estimau că venise momentul ca doctorii și pacienții să facă presiuni asupra agențiilor sanitare, ministere și decidenți politici, astfel încât persoanele care trăiau mai la nord de paralela 42 (adică toată România) să profite de binefacerile vitaminei D asupra sănătății. Semnatarii acuzau autoritățile sanitare că neglijau această situație, deși studiile se acumulau de anii de zile. De atunci nu s-a făcut … nimic!

Greutatea și nevoia de vitamina D

Vitamina D3 se găsește în mică cantitate în alimente dar ea este produsă și de expunerea la soare. Pielea produce vitamina sub efectul razelor ultraviolete. Această sinteză cutanată se produce doar atunci când razele care ating pielea sunt de tipul UVB și au o lungime de undă situată între 290 și 313 nm. Sinteza de care vorbim este blocată de cremele solare, haine sau poluarea atmosferică. O simplă expunere la soare cu torsul gol timp de 15-20 de minute este suficientă pentru a produce până la 15.000 UI de vitamina D3, adica mult mai mult decât pot să aducă alimentele.

Cele mai noi cercetări dau ca necesar un aport cotidian de 75 de UI /kg, adică pentru un adult de 60 de kilograme, 60 x 75 = 4500 UI. De asemenea, nu trebuie depășită doza cotidiană de 10.000 de UI în cadrul unei suplimentări medicamentoase. Dosajul pentru bebeluși trebuie sa fie de 100 UI/kg, iar de la vârsta de 2 ani trebuie folosit calculul destinat adultului. Bebelușii alăptați la sân nu trebuie să ia suplimente, dacă mama consumă suficientă vitamina D3.

(re)sursele de vitamina D …

Înainte de toate, vă reamintesc că suplimentarea pe bază de fiole, pilule, gelule, capsule etc. puternic dozate este de evitat, și că este mai bine să privilegeați suplimentarea cotidiană pentru a ajuta aportul natural pe care l-am obține prin expunerea la soare. Evident, nu în miezul zilei!!!

Suplimentele alimentare sub forma lichidă pot fi o variantă mai eficientă pentru ca acestea sunt absorbite în sistemul sangvin mult mai repede decât alte variante solide. Altfel spus, suplimentele lichide sar procesul digestiv. Unele surse susțin că corpul va absorbi 98% din vitaminele și mineralele sub forma lichidă, dar doar între 3 si 20% din cele solide. 

Soarele și alimentele sănătoase

Lumina soarelui este cea mai la îndemnână sursă de vitamina D. Dar, când discutăm de alimente, cele mai bogate în vitamina D sunt preparatele din pește și nu numai:

• Ulei de ficat de cod, 1 lingura: 1360 UI
• Hering, proaspăt, crud, 110 g : 1056 UI
• Peștele spadă, 110 g: 941 UI
• Somon, 110 g: 596 UI
• Sardele, conserve, 110 g: 336 UI
• Lapte degresat, 1 cească: 120 UI
• Ou, carne de pui  : 44 UI.

Ce suplimente alimentare conțin vitamina D3 ?

• Vitamina D3 Biofarm, 20000 U.I./ml, picături orale soluţie: Substanţa activă este colecalciferolul. Un mililitru picături orale soluţie conţine colecalciferol 0,50 mg (echivalent cu 20000 U.I.). Un mililitru picături orale soluţie conţine 36 picături.
• Picături cu Vitamina D3 Natural, 10 ml, Natural Pharmaceuticals, Compoziție per ml: 4800 UI/120mcg.
• Vitamina D3 picături, Calivita o sticlă de D-Drops are 30 ml, doza indicată este de 3 picături (0,1 ml), o doză de D-Drops are 1200 U.I de vitamina D3, astfel o sticluță de D-Drops este suficientă pentru 300 doze. De asemenea:
• SECOM Vitamina D 3 2000 UI – administrare : 1 capsulă / zi
• DOPPEL – HERTZ Vitamina D₃ 1.000 UI  administrare 1 capsulă / zi în timpul mesei.
• SUN WAVE Colecalciferol 1.000 UI administrare 1 capsulă / zi
• Detrical 2.000 UI administrare 1 capsulă/zi

Evident aveți libertatea da a urma instrucțiunile prescrise de către producător, dar traseul optim recomandat ar fi să discutați cu un medic care vă poate indica ce analize trebuie facute pentru a avea un aport optim de vitamina D.     

Cam asta-i tot ce aveam de spus despre vitamina D. Așa că, rămâneți sănătoși și bucurați-vă de soare!

Lecturi suplimentare despre vitamina D

Iar, pentru cei curioși mai jos aveți o mică bibliografie (ha,ha), nici pe departe exhaustivă:

• Autier P, Gandini S. — Vitamin D supplementation and total mortality: A meta-analysis of randomized controlled trials. Arch Intern Med 2007;167:1730-7.
• Bischoff-Ferrari HA, Willett WC, Wong JB, et al. — Prevention of nonvertebral fractures with oral vitamin D and dose dependency: A meta-analysis of randomized controlled trials. Arch Intern Med 2009;169:551-61
• Bischoff-Ferrari HA, Dawson-Hughes B, Staehelin HB, et al. — Fall prevention with supplemental and active forms of vitamin D: A meta-analysis of randomized controlled trials. BMJ 2009;339:b3692.
• Bischoff-Ferrari HA, Shao A, Dawson-Hughes B, et al. — Benefit-risk assessment of vitamin D supplementation. Osteoporos Int 2010;21:1121-32.
• Bosomworth NJ. — Atténuer la carence épidémique en vitamine D. Can Fam Physician 2011;57:1-6.
• DeLuca HF. Overview of general physiologic features and functions of vitamin D. Am J Clin Nutr 2004; 80:1689S-96S.
• Dietrich T, Joshipura KJ, Dawson-Hughes B, Bischoff-Ferrari HA. — Association between serum concentrations of 25-hydroxyvitamin D3 and periodontal disease in the US population. Am J Clin Nutr 2004;80:108-13.
• El-Hajj Fuleihan G, Nabulsi M, Tamim H, et al. — Effect of vitamin D replacement on musculoskeletal parameters in school children: A randomized controlled trial. J Clin Endocrinol Metab 2006;91:405-12.
• Elamin MB, Abu Elnour NO, Elamin KB, et al. — Vitamin D and cardiovascular outcomes: A systematic review and meta-analysis. J Clin Endocrinol Metab 2011; 96:1931-42.
• Garland CF, Gorham ED, Mohr SB, et al. — Vitamin D and prevention of breast cancer: a Pooled analysis. J Steroid Biochem Mol Biol 2007;103:708-11
• Ginde AA, Liu MC, Camargo CA. — Demographic differences and trends of vitamin D insufficiency in the US population, 1988-2004. Arch Inter Med 2009;169: 626-32.
• Gordon CM, Williams AL, Feldman HA, et al. — Treatment of hypovitaminosis D in infants and toddlers. J Clin Endocrinol Metab 2008;93:2716-21.
• Haddad JG, Matsuoka LY, Hollis BW, Hu YZ, Wortsman J. — Human plasma transport of vitamin D after its endogenous synthesis. J Clin Invest 1993;91: 2552-5.
• Helzlsouer KJ. — Overview of the cohort consortium vitamin D Pooling project of rarer cancers. Am J Epidemiol 2010;172:4-9.
• Holick MF. — Vitamin D deficiency. N Engl J Med 2007;357:266-81.
• Holick MF. — Vitamin D deficiency entire monograph – BMJ point of care powered by Epocrates. BMJ Point Of Care 2011:1-19.
• Holick MF, Binkley NC, Bischoff-Ferrari HA, et al. — Evaluation, treatment, and prevention of vitamin D deficiency: An endocrine society clinical practice guideline. J Clin Endocrinol Metab 2011;96:1911-30.
• Ish-Shalom S, Segal E, Salganik T, et al. — Comparison of daily, weekly, and monthly vitamin D3 in ethanol dosing protocols for two months in elderly hip fracture patients. J Clin Endocrinol Metab 2008;93:3430-5.
• JoAnn E. Manson, M.D., Dr.P.H., Nancy R. Cook, Sc.D., I-Min Lee, M.B., B.S., Sc.D., William Christen, Sc.D., Shari S. Bassuk, Sc.D., Samia Mora, M.D., M.H.S., Heike Gibson, Ph.D., David Gordon, M.A.T., Trisha Copeland, M.S., R.D., Denise D’Agostino, B.S., Georgina Friedenberg, M.P.H., Claire Ridge, M.P.H., Vadim Bubes, Ph.D., Edward L. Giovannucci, M.D., Sc.D., Walter C. Willett, M.D., Dr.P.H., and Julie E. Buring, Sc.D. — Vitamin D Supplements and Prevention of Cancer and Cardiovascular Disease for the VITAL Research Group;
• Kendrick J, Targher G, Smits G, Chonchol M. — 25-Hydroxyvitamin D deficiency is independently associated with cardiovascular disease in the Third national health and nutrition examination survey. Atherosclerosis 2009;205:255-60.
• Krall EA, Wehler C, Garcia RI, Harris SS, Dawson-Hughes B. — Calcium and vitamin D supplements reduce tooth loss in the elderly. Am J Med 2001;111:452-6.
• Kozlov A, Khabarova Y, Vershubsky G, Ateeva Y, Ryzhaenkov V. — Vitamin D status of northern indigenous people of Russia leading traditional and „modernized” way of life. Int J Circumpolar Health. 2014 Dec 2
• Lappe JM, Travers-Gustafson D, Davies KM, Recker RR, Heaney RP. — Vitamin D and calcium supplementation reduce cancer risk: Results of a randomized trial. Am J Clin Nutr 2007;85:1586-91.
• Martineau AR, Timms PM, Bothamley GH, et al. — High-dose vitamin D(3) during intensive-phase antimicrobial treatment of pulmonary tuberculosis: A double-blind randomised controlled trial. Lancet 2011;377:242-50.
• Pittas AG, Chung M, Trikalinos T, et al. — Systematic review: Vitamin D and cardiometabolic outcomes. Ann Intern Med 2010;152:307-14.
• Ross AC, Taylor CL, Yaktine AL, Del HB. — Dietary reference intakes for calcium and vitamin D. Washington DC: National academies press (US), 2011.
• Sanders KM, Stuart AL, Williamson EJ, et al. — Annual high-dose oral vitamin D and falls and fractures in older women: A randomized controlled trial. JAMA 2010;303:1815-22.
• Smith H, Anderson F, Raphael H, et al. — Effect of annual intramuscular vitamin D on fracture risk in elderly men and women – a population-based, randomized, double-blind, placebo-controlled trial. Rheumatology (Oxford) 2007;46:1852-7
• Souberbielle JC, Body JJ, Lappe JM, et al. — Vitamin D and musculoskeletal health, cardiovascular disease, autoimmunity and cancer: Recommendations for clinical practice. Autoimmunity Rev 2010;9:709-15
• Terushkin V, Bender A, Psaty EL, et al. — Estimated equivalency of vitamin D production from natural sun exposure versus oral vitamin D supplementation across seasons at two US latitudes. J Am Acad Dermatol 2010;62:929.e1-9
• Trivedi DP, Doll R, Khaw KT. — Effect of four monthly oral vitamin D3 (cholecalciferol) supplementation on fractures and mortality in men and women living in the community: Randomised double-blind controlled trial. BMJ 2003;326:469.
• Van Der Wielen RP, Löwik MR, van Den Berg H, et al. — Serum vitamin D concentrations among elderly people in Europe. Lancet 1995;346:207-10.
• Urashima M, Segawa T, Okazaki M, et al. — Randomized trial of vitamin D supplementation to prevent seasonal influenza A in schoolchildren. Am J Clin Nutr 2010;91:1255-60.
• Witham MD, Nadir MA, Struthers AD. — Effect of vitamin D on blood pressure: A systematic review and meta-analysis. J Hypertens 2009;27:1948-54.
• Yin L, Raum E, Haug U, Arndt V, Brenner H. — Meta-analysis of longitudinal studies: Serum vitamin D and prostate cancer risk. Cancer Epidemiol 2009;33:435-45.
• Yu.S. Lashkova — Prevention and Treatment of Vitamin D Deficiency: Current Look at the Issue, Scientific Center of Children’s Health, Moscow, Russian Federation