Ana Maria Iordache — Premiul I la Festivalul Internațional de Chitară de la Madrid

Urmărește primul interviu acordat în România de talentata chitaristă de numai 26 de ani!

Autor:

1 iulie 2020

Auzim foarte des că tinerii au nevoie de modele, de valori și principii sănătoase. Și, totuși, sunt cazuri în care tocmai tinerii pot servi drept modele extraordinare. Chitarista Ana Maria Iordache este un astfel de model! Pe 28 iunie 2020, fermecătoarea și talentata româncă, a fost desemnată câștigătoarea Premiului I la Festivalul Internațional de Chitară Clasică de la Madrid, categoria profesioniști. Am profitat de această ocazie și am invitat-o să ne povestească câte ceva despre acest premiu și planurile sale de viitor.

Premiantă @ Festivalul Internațional de Chitară de la Madrid

Ana Maria, ⁠acum câteva zile ai avut parte de o mare recunoștere la Festivalul Internațional de Chitară de la Madrid. Pentru cei care acum află prima dată, juriul te-a răsplătit cu Premiul I la categoria profesioniștilor. Tu nu ești străină de participarea cu succes la competiții internaționale. Așadar, ce face acest concurs mai special?

Reclama

Spre deosebire de anul trecut, ediția din acest an a festivalului s-a desfășurat exclusiv online, deschizând oportunități de participare concurenților din toate colțurile lumii, iar acest lucru a adus o expunere formidabilă. În categoria profesioniștilor (21-35 ani), unde am participat eu, am fost 20 de concurenți bine pregătiți și cu experiență. A existat și avantajul lipsei tensiunii de pe o scenă, în prezența a mii de oameni, așa că fiecare a dat tot ce a putut mai bine. Miza concursului, acest Premiu I și singurul premiu care se acordă, a fost mare pentru un chitarist aflat încă la început de carieră. Vorbim despre 2 concerte live pe care anul viitor, din fericire, eu voi avea șansa să le susțin în Spania la Madrid și Barcelona.

În plus, nu pot să nu amintesc faptul că am avut parte de un juriu internațional extrem de exigent. Acesta a fost format din 3 maeștrii spanioli foarte cunoscuți⁠—Laura Vergudo del Rey, Alex Garrobé, Eduardo Inestal, o maestră din Cuba⁠—Iliana Matos, și maestrul Aniello Desiderio (Italia). Și, nu este întâmplător acest lucru! Încă de la înființarea sa, Festivalul Internațional de Chitară de la Madrid și-a propus să construiască o comunitate care să inspire și să promoveze chitara clasică, nu doar în Spania, ci în întreaga lume, mizând pe excelența interpretativă și educație. În mod normal, ediția din acest an, ca și cele precedente, ar fi trebuit să includă, pe lângă concurs, o serie întreagă de cursuri de maestrie pentru participanti, dar și multe concerte de chitară clasică susținute într-unele dintre cele mai impresionante spații din Madrid.

🎼 Urmărește aici anunțul oficial al juriului de la Festivalul 
Internațional de Chitară Clasică de la Madrid

Înțeleg de la tine că ediția din acest an a Festivalului Internațional de Chitară de la Madrid a suferit câteva modificări. Ne poți spune exact cum a decurs?

Concursul a fost format din două etape, ambele desfășurându-se online. Altfel spus, am trimis înregistrări. Prima etapa a constat în prezentarea unui program la liberă alegere de maxim 8 minute. Eu am ales să interpretez Allegro BWV 998 de Johann Sebastian Bach și ultima mișcare din Sonata “Omaggio a Boccherini” de Mario Castelnuovo Tedesco. Simt o conexiune specială cu muzica polifonică în general, iar acest program a pus în evidență atuurile mele ca interpret.

Dintr-un total de 20 candidați, 5 au trecut în următoarea etapă, adică în finală. Aici ni s-a cerut să prezentăm un program de 15 minute, care trebuia sa includă o lucrare a unui compozitor spaniol la alegere. Eu am decis să prezint o scurtă Sonată de Scarlatti și Sonata op.61 de Joaquin Turina, una dintre cele mai cunoscute și apreciate lucrări pentru chitară clasică ale secolului al-XX-lea. Mi-am asumat un risc destul de mare să includ aceasta lucrare în programul meu, întrucât nu trebuia prezentată doar perfect din punct de vedere tehnic și muzical, ci să aduc ceva nou, original în interpretarea mea. Este o lucrare foarte des auzită în concursuri și recitaluri de chitara, deci și foarte dificil să aduci acel element nou, care surprinde în special urechile ascultătorului avizat. Înregistrările trimise trebuiau să fie needitate, fără întrerupere, de la prezentarea concurentului până la ultima notă din program.

🎼 Ascult-o pe Ana Maria Iordache interpretând Sonata de Scarlati 
în finala Festivalului Internațional de Chitară Clasică de la Madrid

Studentă și Asistent Universitar @ Bolton Guitar Studies

Ana Maria, aș vrea să ne spui acum câteva cuvinte despre programul pe care tu-l urmezi la Colegiul de Muzică Fred Fox al Universitații din Arizona.

Am marea șansă ca din ianuarie 2019 să fac parte dintr-unul dintre cele mai exclusiviste programe de chitară din lume, Bolton Guitar Studies. Este considerat printre cele mai bune din lume, iar acest lucru se datorează într-o măsură foarte mare lui Tom Patterson, un mare profesor si muzician, directorul programului de aproape 40 de ani. El se ocupă personal de recrutarea unora dintre cei mai talentați și promițători studenti din lume. Momentan suntem doar 15 studenți din toată lumea înrolți în acest program. Am colegi din SUA, Italia, Mexic, Columbia, Chile, Brazilia și China.

Sunt sigură că sunt cititori care se întrebă cum e posibil, ca o româncă frumoasă și talentată ca tine, a ajuns să studieze la o școală atât de renumită.

Eu am fost admisă la acest program în urma întâlnirii cu renumitul maestru David Russell, pe care l-am cunoscut pentru prima data în timpul studiilor mele din Spania. El este artist invitat anual în cadrul Universității din Arizona și m-a recomandat profesorului Tom Patterson. Mărturisesc că această recomandare a reprezentat un salt formidabil în cariera mea. Să primesc o astfel de recunoaștere din partea lui David Russell, un adevărat titan al chitarei clasice și câștigător al premiului Grammy, este extraordinar. E drept, pe lângă înregistrările din cadrul concertelor mele pe care le-am trimis pentru evaluare, au contat și palmaresul de premii obținute până la acel moment la diverse concursuri internaționale. Am fost admisă cu o bursă completă și angajată pe poziția de Asistent Universitar în cadrul programului Bolton Guitar Studies.

Alegeri inspirate

Ana Maria, tu ai absolvit Universitatea Națională de Muzica din București, după care ai plecat în Spania, la Universitatea din Alicante, unde ai obținut licența de Master pentru Interpretare Chitară Clasică. Acum studiezi într-un alt colț de lume, în Arizona. De ce aceste alegeri?

Motivul pentru care am decis să părăsesc România a fost nivelul de expunere pe care îl primim ca artiști și dorința de afirmare la nivel mondial. În plus, sistemul educațional din America este complet diferit, punându-se mai mult accent pe practică și promovându-se eficiența. Studenții nu sunt pregătiți doar la nivel teoretic pentru a urma o cariera în muzică. Suntem prezentați în cadrul multor evenimente și beneficiem constant de susținerea unui public larg. Altfel spus, nivelul de expunere ca artist este net superior aici. Plecarea în America era exact ceea ce aveam nevoie la momentul luării deciziei de a părăsi România și nu m-am înșelat.

Lucrez constant cu mari personalități ale chitarei clasice – David Russell sau frații Sergio și Odair Assad. De asemenea, comunitatea din Tucson este mare iubitoare de chitară clasică, și, noi, studentii, primim foarte mult sprijin din partea publicului. Din octombrie 2019 sunt membru al comitetului de organizare al Societății de Chitară din Tucson, iar aici organizăm numeroase proiecte muzicale. Este o societate permanent preocupată să prezinte multe evenimente cu artiști de renume internațional, fapt care dă studenților numeroase șanse. Au posibilitatea să participe la cursuri de măestrie și să socializeze cu toate aceste mari personalități.

Provocări și planuri de viitor

Dacă te gândești la schimbările de mediu cultural, educațional, de mentalitate, prin care ai trecut în ultimii ani, care au fost marile provocări?

Două sunt provocările majore cu care m-am confruntat în această perioadă. Prima ține de adaptarea la un alt mod de gândire, a doua are legătură cu ritmul de lucru. Programul de aici este foarte activ, iar eu trebuia să mentin constant un nivel ridicat de performanță, așa că am fost nevoită să caut mereu eficiența în pregătire și studiu. Una este să te pregătești pentru apariția pe scena de două ori pe an și alta să fii mereu la nivelul cel mai ridicat cu putință pentru a oferi uneori și chiar de mai multe ori pe lună apariții remarcabile pe scenă.

Pentru a vă face o idee, poate că merită să vă spun un lucru. În cadrul programului “Science Lectures” al Universității din Arizona, am avuut ocazia să concertez în fața unui public de aproximativ 2000 de persoane. Este o expunere rar întâlnită pentru acest instument și nu te poți prezenta oricum. Așa cum spuneam și mai devreme, este un public iubitor de chitară clasică, dar și pe măsură de exigent.

Care sunt planurile tale de viitor, Ana Maria?

Prioritățile pe termen scurt sunt finalizarea studiilor de masterat și susținerea recitalului de absolvire. Apoi am să mă gândesc mult mai serios la concursuri. Îmi doresc să pot participa la cât mai multe … și, sper, să fie în manieră tradițională, nu online. E cu totul o altă atmosferă! În general, mă străduiesc să mențin un ritm activ de apariții pe scenele internaționale. Sunt extrem de determinată să mă afirm în cadrul concursurilor la care particip. Din păcate, din pricina situației incerte prin care trecem momentan, acum nu pot numi cu certitudine evenimentele la care o să mă prezint.

Tom Patterson — admirație și recunoștință

Ana Maria, noi ne cunoaștem de-o viață, aș putea spune, și am discutat pe îndelete premergător acestui interviu. Atunci, ca și acum, sesizez din felul în care-l menționezi pe profesorul Tom Patterson, un anumit respect, o doză specială de admirație, reverență, chiar aș spune. Mă înșel?

Decernarea premiilor Sholin Guitar Competition – 1) Finaliștii – Andres Pantoja (Chile), Nicholas Epple (SUA), Steve Lerman (SUA), Ana Maria Iordache (România) și Misael Barraza-Diaz (Mexic); 2) Misael Barrazza (Locul I), Tom Patterson și Ana Maria Iordache (Locul II); 3) Finaliștii și juriul de la Shaolin Guitar Competition

Nu, nu te înșeli deloc! Profesorul Tom Patterson este un om extraordinar și un profesor extrem de dăruit, cu har! Are un imens talent în a modela, a ghida studenții. Observă punctele forte în fiecare dintre noi și știe cum să insiste în șlefuirea lor. Plus, este foarte perspicace și mereu caută sa-ți propună varianta cea mai eficientă prin care poți rezolva o problemă. Ce-mi mai place la el este că nu pune monopol pe studenții lui. Ne sugerează chiar să mergem să cerem păreri și altor maeștrii pentru a avea o privire de ansamblu asupra lucrurilor, și doar după aceea să ne luăm propria decizie. E genul de mentor care ne permite să creștem, să progresăm fiecare în felul nostru. Nu creează cu noi o relație de dependență … nu ne compleșește, deși i-ar fi foarte ușor. Ne încurajează să ne autodescoperim ca artiști. Știi, e o vorbă românească care spune că „nimic nu creşte în umbra marilor arbori.” Tom Patterson contrazice total această zicere și mă bucur extrem de mult pentru acest lucru!

Dorul de acasă, de România …

Iată că am ajuns și la ultima întrebare pe care doresc să ți-o adresez. Am să păstrez tradiția acestui gen de interviu, și am să te întreb ce-ți lipsește cel mai mult când nu ești acasă în România?

Când mă gândesc la acasă, la România, cel mai mult îmi lipsesc, evident, familia și cei dragi. Mi-e dor să dau concerte pentru ei! Dar, mi-e dor și de țară în sine; de peisajele miraculoase pe care le avem; de pământul pe care calc; de inspirația pe care o primesc din natura și din vorba românească.

Pe de altă parte, nu mă pot plânge! Experiența pe care o trăiesc este extrem de benefică. Am învățat foarte multe lucruri de când sunt aici. Simt că am progresat mult ca artist și am evoluat ca om. Am și norocul să am în jurul meu mulți oameni care cred în mine și care mă susțin constant, iar acest lucru îndulcește dorul de acasă.

Ana Maria, îți mulțumim pentru toate aceste mărturisiri. Mult succes în tot ceea ce-ți propui și sperăm să auzim și alte vești bune de la tine!

🙌 Citește interviul cu Thomas Patterson! Cu ajutorul și complicitatea 
acestui om frumos, îi mulțumim astfel Anei Maria Iordache pentru 
modul în care reprezintă România.

* * * * *