A dezvălui adevărul istoric ar trebui să fie dezideratul oricărui profesor, cercetător și iubitor de neam românesc. Din păcate, zeci de ani, acest adevăr istoric privitor la neamul românesc a fost alterat, măsluit, ascuns, cenzurat și chiar falsificat. Am aflat acest lucru la o vârstă fragedă, ascultând poveștile bunicilor mei și citind cărțile vechi de istorie ascunse uneori foarte bine pentru păstrare pe rafturile Bibliotecii de la Mănăstirea Antim. Inutil să vă spun, că îmi era destul de greu să înțeleg la 8-10 ani de ce atâta efort în a afla care era adevărul istoric, de nu puteam vorbi cu toată lumea, de ce atâtea contradicții … Și, din aceste motive, dar nu numai, acest scurt articol are o mare încărcătură emoțională.
Revenind însă la adevărul istoric, cu ceva vreme în urmă în cadrul unui eveniment cu totul special ce a avut loc la Biblioteca din Vulpeni, Olt, Conf. Univ. Gheorghe D. Iscru, doctor în istorie, mărturisea:
Ar trebui să spunem lucrurilor pe nume! Nu prea stăm bine în legătură cu adevărul istoric promovat în cartea noastră de istorie.
Prin hotărâre guvernamentală, s-a respins adevărul istoric și s-a promovat imposibilul adevăr istoric alternativ! Da, totul este relativ, inclusiv adevărul istoric, dar acest „relativ” trebuie înțeles în mod corect, afirmă Profesorul Gheorghe D. Iscru:
Adevărul se stabilește pe trepte de cercetare. Ai ajuns la un anumit nivel în cercetare, iar treapta respectivă este un adevăr istoric. Dacă cineva ulterior descoperă alte documente, alte interpretări legate strict de documente, adevărul devine mai adevărat, adică e mai bogat în adevăr decât cel de dinaintea lui. În sensul acesta un adevăr de astăzi devine relativ.
Muncă de-o viață a Prof. Gheorghe D. Iscru a fost pusă în slujba neamului nostru românesc, iar demersul său privind restabilirea adevărului istoric începe cu geții, dacii, illirii și traci. Dar, așa cum spunea și dânsul
Scrierea/rescrierea istoriei geţilor-dacilor-tracilor-illirilor în accepţiunea de strămoşi reali ai naţiunii noastre se află abia la început.
Câteva cuvinte despre adevărul istoric și românii frumoși
Un îndemn și o mărtusire
Înainte să vă invit să vizionați acest scurt montaj mai simt să vă fac o mărturisire. Acum mai bine de 20 de ani, am avut marea plăcere ca pentru o scurtă perioadă de timp, pe vremea când visam să dau la Facultatea de Istorie, să-mi petrec multe ori învățând istoria României de la domnul Prof. Gheorghe D. Iscru. Îndrăzneala tinereții mi-a purtat însă pașii într-o altă direcție, dar ceea ce a rămas constant cu mine a fost pasiunea pentru istorie sădită în anii copilăriei de tatăl și bunicii mei, iar mai târziu hranită multă străduință de Prof. Elena Zaharia (Școala Generală Nr.19, Tudor Arghezi), Prof. Mariana Florescu (Școala Centrală), și Prof. Gheorghe D. Iscru. Astăzi doresc să le mulțumesc cu recunoștință pentru că o părticică din ceea ce sunt azi li se datorează!
* * * Gheorghe D. Iscru – Lecturi recomandate * * *
Pentru toți cei ce doresc să descopere adevărul istoric și istoria noastră, le recomand câteva dintre cărțile Prof.G.D.Iscru:
- O nouă introducere în epoca modernă. Cu privire specială la istoria naţională, Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, București, 2016
- Strămoșii noștri reali: geții-dacii-tracii-illirii …: naţiunea matcă din vatra „Vechii Europe”, Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, București, 2010
- Tudor Vladimirescu, contemporanul nostru, Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, București, 2009
- „Monstruoasa coaliţie” şi Detronarea Domnului Unirii Românilor, Alexandru Ioan Cuza, Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, București, 2008
- Armata română modernă. Renaşterea ei şi participarea la războaiele pentru Independenţă (1877-1878) şi Întregire (1916-1919), Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2001
- Revoluţia română din 1848-1849, Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, Bucureşti, 1998
- Istoria modernă a României (vol. I și II), Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, Bucureşti, 1997
- Formarea naţiunii române, Casa de Editură și Librărie Nicolae Bălcescu, Bucureşti, 1995